Obiceiuri nutriţionale sănătoase ale sugarului şi copilului mic
A V-a Conferinţă Naţională Nestlé, Bucureşti, 25 iunie 2010




Conferinţele organizate de compania Nestlé au la bază preocuparea companiei în legătură cu îmbunătăţirea nutriţiei prin descoperirile aduse de cercetarea ştiinţifică. Evenimentul recent a constituit un prilej excelent de împărtăşire a cunoştinţelor experţilor Nestlé cu ale experţilor din lumea medicală românească. Tema conferinţei reflectă atenţia deosebită pe care Nestlé o acordă satisfacerii necesităţilor nutriţionale specifice copiilor cu vârsta până la 3 ani, ţinând totodată cont şi de riscurile la care sunt expuşi aceştia. Alergiile, problemele gastrointestinale, naşterea prematură sau grija pentru prevenirea obezităţii şi a bolilor cardiovasculare, de exemplu, sunt factori care influenţează alegerea unei alimentaţii corespunzătoare.
Unul dintre obiectivele principale ale conferinţei din acest an a fost stimularea dezbaterii ştiinţifice despre practicile nutriţionale curente în raport cu recomandările specialiştilor şi crearea unei platforme de lucru cu direcţii clare de acţiune pentru informarea şi educarea populaţiei în vederea instituirii unui comportament alimentar sănătos, încă din primii ani de viaţă.
Astfel, programul conferinţei a cuprins prezentări cu informaţii la zi şi puneri la punct în domeniu, cum ar fi: Programul „Începe sănătos, creşte sănătos”, iniţiat de compania Nestlé în parteneriat cu neonatologi, pediatri şi medici de familie; Alimentaţia precoce şi efectele pe termen lung asupra sănătăţii (prof. F. Haschke, Austria); Alăptarea - practici şi recomandări (prof. dr. Silvia Stoicescu, Bucureşti); Recomandări actuale în nutriţia sugarilor şi a copiilor mici (prof. dr. Ioana Anca, Bucureşti); Probleme de sănătate de pot fi modulate printr-o nutriţie corectă (prof. dr. N. Miu, Cluj-Napoca); Prietenii şi duşmanii din alimentaţia copiilor (dr. Mihaela Bilic, Bucureşti); Importanţa surselor de informaţie pentru părinţi în vederea alegerii unei alimentaţii sănătoase (dr. Oana Cuzino, Bucureşti).
Un interes special a suscitat prezentarea rezultatelor studiului „Alimentaţia copiilor până la 3 ani”, realizat de GfK România în perioada martie-aprilie, a.c, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional alcătuit din mame de sugari şi de copii mici, cu vârsta sub trei ani, nealimentaţi exclusiv la sân. Studiul, de tip descriptiv, pe bază de interviu, a relevat că, pentru a se informa despre alimentaţia copiilor, mamele se adresează în primul rând doctorilor, apoi prietenilor şi rudelor. În medie, sugarii sunt alăptaţi până la vârsta de 6 luni, iar ponderea celor care au beneficiat de alimentaţie exclusivă la sân este de 60% din totalul celor alăptaţi. Formula de lapte este cel mai des folosită pentru a înlocui laptele matern (şi nu laptele de vacă), iar ceaiul este cel mai frecvent „prim aliment” introdus pe lângă lapte.
În cazul unor tulburări digestive, tratamentul aplicat diferă în funcţie de gravitatea situaţiei; astfel, în cazul diareei sau al colicilor, majoritatea mamelor cer sfatul doctorilor, iar în cazul constipaţiei apelează la schimbarea alimentaţiei.
Dintre alimentele pentru adulţi, aproximativ jumătate dintre mame au dat deja copiilor cu vârsta sub 3 ani cartofi prăjiţi sau cremvurşti, iar mezelurile sau brânza topită au fost introduse la aproximativ 40% dintre cazuri. Sarea este adăugată în alimentele care se dau copiilor cu vârsta sub 3 ani într-o proporţie foarte ridicată, iar zahărul este prezent în alimentaţia a jumătate dintre copii.

www.nestlenutrition-institute.org