mupdate

COMENTARIUL LUNII: Ortorexia - obsesia nesănătoasă de a mânca sănătos

Ortorexia nu este o boală. Nu o veţi găsi deci nici în ICD-10, nici în DSM-IV şi foarte probabil nu va apărea nici în ediţiile viitoare. Şi totuşi... Trebuie să răspund zilnic, la cabinet şi în afara lui, la zeci de întrebări privind ce alimente sunt sănătoase şi te fac frumos şi deştept. Sau, ca în lumea poveştilor, ce să mănânc ca să am o "tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte"? Internetul şi ziarele sunt pline de sfaturi, de la ce trebuie să mănânci ca să te fereşti de cancer sau coşuri, până la alimente care îţi induc un orgasm pe zi sau te ajută să înveţi limba engleză în 10 lecţii fără profesor! Răspunsul meu invariabil la astfel de întrebări, fără a fi cinic, este "nu mâncaţi nimic, faceţi foame!" Acest răspuns nu este determinat nici de criza economică mondială şi nici de măsurile guvernului român, ci de studii foarte clare care au dovedit, cel puţin pe şoricei, că singurul aspect nutriţional care se corelează pozitiv cu creşterea duratei de viaţă este scăderea ingestiei de calorii. Deci, fă foamea, dacă vrei să trăieşti mai mult. Desigur, nu am să împing lucrurile până la nivelul recomandării scriitorului britanic Irvine Welsh de a "trimite obezii să lucreze în agricultura lumii a treia pentru unu sau două boluri de orez pe zi". Pedepsirea obezilor nu este o soluţie şi oricum nu răspunde preocupării oamenilor pentru mâncatul sănătos. Obiceiurile alimentare sunt vechi şi s-au fixat în comportamentul uman în urma unei lungi evoluţii. De exemplu, consumul proteinelor superioare, cu mulţi aminoacizi esenţiali, din carne, a dus la dezvoltarea creierului uman la dimensiuni nemaiîntâlnite în lumea biologică. Ne datorăm umanitatea şi consumului de carne. În plus, orice populaţie umană care s-a dezvoltat şi a prosperat a folosit inteligent sursele de hrană aflate la dispoziţie în arealul ei. Dacă nu ar fi făcut-o, ar fi dispărut fără urmă. Ca dovadă, cele mai vechi civilizaţii au şi cele mai bogate şi variate culturi culinare. Problemele au apărut odată cu abundenţa dată de dezvoltarea tehnologică şi ştiinţifică a agriculturii. Oamenii nu mai mâncau ca să trăiască, ci trăiau ca să mănânce. Mâncatul gustos declanşează aceleaşi circuite neuronale din nucleul acumbens şi hipotalamus, care secretă dopamină, ca şi drogurile. Drogatul cu bucate este deci la fel de plăcut, dar mai puţin periculos pe termen scurt decât cel cu substanţe psihoactive. Consecinţele pe termen lung ale acestui "drog" au apărut abia în urmă cu un secol şi au devenit o preocupare publică abia în urmă cu o generaţie. Diete năstruşnice pentru aproape orice boală au existat întotdeauna pentru că mult timp nici nu exista alt tratament. Acele diete nu erau însă prea populare şi de fapt aveau statut de tratament, fiind imediat abandonate dacă pacientul se simţea ceva mai bine. Obsesia la nivel de societate de a mânca sănătos este o creaţie a modernităţii târzii. Această obsesie a fost denumită orthorexia, format din orthos corect şi orexis apetit. Termenul a fost propus în 1997 de doctorul Steven Bratman şi înseamnă obsesia nesănătoasă a indivizilor sănătoşi, dar preocupaţi de sănătatea lor, pentru ceea ce ei consideră a fi o dietă sănătoasă. Subiectul evită anumite mâncăruri nesănătoase precum grăsimile, aditivii şi conservanţii fabricaţi industrial, produsele animale şi alte ingrediente pe care le consideră nenaturale, atitudine care in extremis îl împinge la malnutriţie. Până aici tabloul clinic seamănă cu cel din anorexia nervosa cu deosebirea esnţială că pacientul cu ortorexie nu intenţionează să slăbească şi nu are o imagine distorsionată a propriului corp, ci doreşte doar să se simtă pur şi natural. Studiile publicate definesc ortorexia ca "obsesia maniacală pentru alimente sănătoase". (Donini L, Marsili D, Graziani M, Imbriale M, Cannella C. Orthorexia nervosa: a preliminary study with a proposal for diagnosis and an attempt to measure the dimension of the phenomenon. Eat Weight Disord 2004; 9 (2): 151-7. PMID 15330084) Autorii propun şi un chestionar pentru diagnosticarea problemei: 1) Vă pasă mai mult de virtuţile a ceea ce mâncaţi decât de plăcerea furnizată de hrană? Obsesia la nivel de societate de a mânca sănătos este o creaţie a modernităţii târzii. Această obsesie a fost denumită orthorexia, termen format din orthos corect şi orexis apetit. Ortorexia obsesia nesănătoasă de a mânca sănătos Iulie-August 2010 Ž GSD Farmamed Editorial medical UPDATE 5 2) Regimul dvs. alimentar vă izolează social? 3) Pierdeţi mai mult de 3 ore pe zi ca să vă gândiţi la alimente sănătoase? 4) Când mâncaţi ceea ce consideraţi că e corect simţiţi că deţineţi controlul total? 5) Vă planificaţi meniul cu o zi înainte? 6) A scăzut calitatea vieţii pe măsură ce a crescut corectitudinea meniului? 7) Aţi devenit mai strict cu dvs.? 8) V-a crescut stima de sine de când mâncaţi sănătos? 9) Îi priviţi cu dispreţ pe cei ce nu mănâncă la fel ca dvs.? 10) Evitaţi alimente care altădată vă făceau plăcere doar ca să mâncaţi "corect"? 11) Vă simţiţi vinovat când nu respectaţi regimul "sănătos"? Dacă răspunsul este da la cel puţin 2 întrebări, există o ortorexie uşoară. După cum se vede şi din chestionar, autorii leagă ortorexia de tulburarea obsesiv-compulsivă. Idei ortorexice s-au strecurat şi în prevenţia primară şi secundară a unor boli. În 1990, OMS a recomandat oficial ca oamenii să mănânce 5 porţii (aprox. 400 g) de fructe şi legume pe zi pentru a preveni cancerul şi alte boli cronice. Recomandarea pare să se bazeze mai degrabă pe ideologie, şi nu pe fapte. De aceea, începând din 1992, s-a pornit studiul EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition. J Natl Cancer Inst 2010; 102:529-537). Studiul este o analiză prospectivă a unei cohorte de 142.605 bărbaţi şi 335.873 femei din 10 ţări vest-europene, urmăriţi în medie timp de 8,7 ani. Incidenţa brută a cancerului a fost de 7,9 cazuri-an la 1.000 pentru bărbaţi (96.049) şi de 7,1 cazuri-an la 1.000 pentru femei (21.000). Asocierea dintre reducerea riscului de cancer şi consumul crescut de fructe şi legume împreună (200 de grame în plus pe zi) a fost de 0,97 (IC-95%). Pentru legume singure (100 g în plus pe zi), asocierea a fost de 0,98 (IC-95%). Pentru fructe singure (100 g în plus pe zi), asocierea a fost şi mai slabă 0,99 (IC-95%). Reducerea riscului de cancer asociată cu consumul crescut de legume, chiar dacă slabă, a apărut doar la femei. Stratificarea în funcţie de consumul de alcool sugerează o reducere mai mare a riscului la marii băutori şi numai pentru cancerele determinate de alcool şi fumat. Dacă modesta asociere inversă dintre aportul crescut de fructe şi vegetale şi riscul de cancer este considerată cauzală, am putea estima numărul de cancere ce ar putea fi teoretic evitate. De exemplu, presupunând că subiecţii studiului urcă cu o cvartilă pe scara consumului de fructe şi vegetale, ceea ce ar corespunde unei creşteri cu 150 g pe zi a consumului, ar putea fi evitate 2,6% din cancerele bărbaţilor şi 2,3% din cancerele femeilor. În concluzie, creşterea ingestiei de fructe şi legume are un efect modest în prevenirea cancerului, iar efectul nu este datorat întâmplării. Rezultatele sunt uşor influenţate de factori de confuzie precum greutatea corporală, activitatea fizică, fumatul, obiceiurile alimentare anterioare. Cu toate astea, asocierea observată dintre creşterea consumului de fructe şi legume şi scăderea incidenţei cancerului este foarte slabă. Ce înseamnă asta, că nu mai recomandăm fructe şi legume pacienţilor noştri? Ba da, recomandăm consumul de legume, dar nu pentru prevenţia cancerului, ci pentru toate suferinţele din sfera sindromului metabolic. De asemenea, le recomandăm tuturor oamenilor în cadrul dietei echilibrate sănătoase, dietă în care fructele şi legumele reprezintă o treime din aportul caloric. Bine, şi cu ortorexicii ce facem? Dacă au fost doar ademeniţi de modă, vor renunţa singuri în faţa dovezilor ştiinţifice. Dacă atitudinea lor ţine de o psihopatologie de graniţă, cred că putem să-i lăsăm liniştiţi în pace. În plus, avem mai multe şanse să găsim o masă liberă la restaurant în orele de vârf sau în vacanţă. Şi apropo de vacanţă, nu vă lăsaţi ademeniţi de mirajul ortorexiei, mâncaţi variat şi gustos, dar în cantităţi mici!

Dr. Sever Cristian OANA
Redactor-Sef